Omul este o creație divină desavărșită. Este înlănțuit de rațiune, sentimente și capacitatea de a întampina noul zi de zi.

 

Este o carte plină de experiențe, scrisă pagină cu pagină. Cu toate acestea, drumul său nu este format numai din clipe de fericire, ci și din trăiri mai mult sau mai puțin negative.

Ce facem atunci când observăm că în fața noastră se află o mare barieră? Cum o depășim? Sau mai bine o sărim? Dar daca este prea înaltă? Toate aceste întrebări scad intensitatea încrederii în forțele noastre proprii, ajungând să ne transforme în persoane nefericite, suflete rătăcite ce nu se mai pot accepta pe ele însele. Prima tendință este aceea de a lăsa totul în urmă, crezând cu tărie că oricine altcineva poate rezolva problema noastră, numai noi NU! Pentru a îndrepta această judecată, putem apela la amintiri. Cu siguranță am fost cândva de ajutor într-o situație mai mult sau mai puțin critică, lucru ce demonstrează capacitatea noastră de a manevra o situație problematică. Și dacă am reușit atunci, acum de ce nu am putea sa ne ajutăm pe noi înșine?

PUTEM ȘI VREM! Atitudinea trebuie să fie una extrem de încrezatoare, deoarece persoanele care ne înconjoară nu reprezintă o garanție a soluționării tuturor problemelor. În schimb, propria persoană va fi întotdeauna gata să gestioneze evenimentele neasteptate ce apar. Daca cineva se ofera să ajute, cu atat mai bine. Însă acest moment nu trebuie așteptat, deoarece este posibil să nu se întample atunci când dorim.

Acceptă-te pe tine însuți! Nimeni nu este perfect, așa ca nu ai de ce să îți faci griji. Nu căuta nici tu perfecțiunea, căci vei rămâne singur. Caută să te împrietenești cu oameni ce dețin o stimă de sine înaltă, și încearcă să devii omul care se acceptă și cu bune si cu rele. Dezvoltă-te pe plan personal, pentru a fi apt să o faci și pe plan profesional. Iubește-te!

Advertisements